Prag de rentabilitate (break-even): câte unități acoperă costurile
Pragul de rentabilitate este numărul de unități vândute la care o afacere nu mai pierde bani, dar nu câștigă încă nimic: fiecare leu în plus peste acest punct devine profit. Dacă ai costuri fixe de 12.000 lei, vinzi cu 25 lei bucata și fiecare bucată te costă 15 lei, contribuția de 10 lei per bucată acoperă fixele după 1.200 de unități, adică la o cifră de afaceri de 30.000 lei. Calculatorul aplică formula pragului instant și îți arată cum se mută punctul critic atunci când crești prețul, negociezi chiria sau reduci costul variabil.
Pe scurt
- Scazi din prețul de vânzare costul variabil unitar și obții marja de contribuție, adică suma pe care fiecare bucată vândută o aduce la acoperirea costurilor fixe precum chiria, salariile și utilitățile.
- Formula pragului de rentabilitate: Unități prag = Costuri fixe ÷ (Preț − Cost variabil) | Cifră prag = Unități prag × Preț
- Exemplul 1: atelier cu costuri fixe de 12.000 lei, preț 25 lei, variabil 15 lei — Marja de contribuție: 25 − 15 = 10 lei per bucată
Cum funcționează pragul de rentabilitate
Scazi din prețul de vânzare costul variabil unitar și obții marja de contribuție, adică suma pe care fiecare bucată vândută o aduce la acoperirea costurilor fixe precum chiria, salariile și utilitățile. Împarți apoi costurile fixe totale la această marjă, iar rezultatul este numărul de unități de la care afacerea iese pe zero. Înmulțirea cu prețul dă pragul exprimat ca cifră de afaceri. Logica este liniară și presupune preț și costuri constante pe intervalul analizat, o aproximație corectă pentru deciziile de preț pe termen scurt.
Analiza matematică a pragului de rentabilitate
Cu costuri fixe de 12.000 lei, preț de 25 lei și cost variabil de 15 lei, marja de contribuție este 25 − 15 = 10 lei per bucată. Pragul în unități este 12.000 ÷ 10 = 1.200 de bucăți, iar pragul valoric este 1.200 × 25 = 30.000 lei cifră de afaceri. Verificarea confirmă: 1.200 de bucăți aduc 12.000 lei contribuție totală, exact cât costurile fixe, deci profitul este zero. Orice bucată peste 1.200 adaugă 10 lei profit curat.
Diferența dintre preț și costul variabil este marja de contribuție a fiecărei bucăți; pragul scade atunci când crești prețul, reduci variabilul sau tai din costurile fixe precum chiria.
Exemple practice de prag de rentabilitate
Exemplul 1: atelier cu costuri fixe de 12.000 lei, preț 25 lei, variabil 15 lei
- Marja de contribuție: 25 − 15 = 10 lei per bucată
- Prag în unități: 12.000 ÷ 10 = 1.200 de bucăți
- Prag valoric: 1.200 × 25 = 30.000 lei cifră de afaceri
- Verificare: 1.200 × 10 = 12.000 lei contribuție, exact costurile fixe, deci profit zero
Exemplul 2: cafenea cu fixe de 8.000 lei, preț mediu 40 lei, variabil 24 lei
- Marja de contribuție: 40 − 24 = 16 lei per client
- Prag: 8.000 ÷ 16 = 500 de clienți pe lună
- Cifră prag: 500 × 40 = 20.000 lei lunar
- Fiecare client peste 500 aduce 16 lei profit, deci 600 de clienți înseamnă 1.600 lei profit
Utilizări reale ale pragului de rentabilitate
✦ Stabilirea prețului de lansare
Antreprenorii testează ce preț face pragul atins cu vânzările realiste ale pieței, evitând prețurile care ar cere volume imposibil de atins.
✦ Decizia de extindere sau închiriere
Proprietarii simulează cum o chirie mai mare mută pragul în sus și verifică dacă traficul suplimentar al noii locații compensează diferența.
✦ Negocierea cu furnizorii
Cumpărătorii cuantifică exact cu câte unități scade pragul dacă obțin un discount la materia primă, transformând negocierea în profit măsurabil.
⚠ Greșeli frecvente la pragul de rentabilitate
- Uitarea costurilor variabile ascunse: ambalajul, comisioanele platformelor și transportul per colet sunt costuri variabile reale, iar omiterea lor coboară fals pragul calculat.
- Tratarea pragului ca țintă de profit: pragul înseamnă profit zero, deci planul de afaceri trebuie să țintească un volum sensibil peste el, nu exact pe el.
- Cost variabil mai mare decât prețul: dacă marja de contribuție iese negativă, nicio cantitate nu te salvează; trebuie crescut prețul sau tăiat costul înainte de orice alt calcul.
Întrebări frecvente despre pragul de rentabilitate (7)
Ce se întâmplă dacă am mai multe produse cu prețuri diferite?
Calculează o marjă medie ponderată cu ponderea fiecărui produs în vânzări și aplică formula pe mixul mediu, sau determină pragul separat pentru fiecare linie de produs.
Cum scade cel mai rapid pragul de rentabilitate?
Creșterea prețului are efectul cel mai puternic, deoarece majorează direct marja, urmată de tăierea costurilor fixe precum chiria și abonamentele nefolosite.
Pragul rămâne valabil dacă dublez producția?
Doar dacă prețurile și costurile unitare rămân constante; la volume mari apar de regulă discounturi la achiziții, dar și costuri fixe noi precum utilaje sau personal.
Salvați salariul sau prețurile mele?
Nu — intenționat nu. Totul se calculează în browser, nimic nu părăsește telefonul. Poți testa TVA pe 1.200 lei sau net din 2.800 brut chiar pe Wi-Fi public și închizi fila fără urmă pe server.
Merge offline în tren să verific o factură?
Da. Încarci pagina o dată, apoi TVA, reduceri și credit ipotecar merg offline. E JavaScript pur, fără API. Testez în mod avion: 250.000 lei la 4,5% pe 25 ani dă graficul instant, chiar în tunel.
Pot folosi pentru declarația fiscală?
Ca verificare rapidă da, ca depunere finală nu. Formule standard (Net = Brut / 1+TVA) verificate cu sursele de jos, dar cotele se schimbă — 19% RO vs 22% IT. Pentru oficial, verifică cu contabilul sau anaf.ro.
Cum trimit contabilului?
Apasă 'Partajează link-ul' sub rezultate: codifică datele în URL — ?pret=1200&tva=19 — contabilul vede aceeași simulare fără captură. Se copiază și cu o atingere.
Surse și Referințe
⚠ Precizare Financiară
Acest instrument oferă estimări doar în scop informativ și nu constituie sfat financiar, fiscal sau juridic. Rezultatele pot varia în funcție de reglementările locale, rate și circumstanțele individuale. Consultați întotdeauna un profesionist calificat înainte de a lua decizii financiare.
Cum este întreținut acest calculator
Acest calculator este scris și întreținut de Davide Coronese, dezvoltator independent și fondator al CalcTracker.
Metodologie: fiecare formulă este verificată pe publicații oficiale și validată de o suită de teste automatizate înainte de publicare. Paginile de sănătate, taxe și finanțe citează sursele exacte pe care se bazează.
Ați găsit o eroare? Scrie-ne — corecturile verificate sunt publicate în 24 de ore.